Acetat de desmopresină pentru tratamentul diabetului insipid central
Detalii produs
| Nume | Desmopresină |
| Număr CAS | 16679-58-6 |
| Formula moleculară | C46H64N14O12S2 |
| Greutate moleculară | 1069,22 |
| Număr EINECS | 240-726-7 |
| Rotație specifică | D25 +85,5 ± 2° (calculat pentru peptida liberă) |
| Densitate | 1,56±0,1 g/cm3 (Previziuni) |
| Nr. RTECS | YW9000000 |
| Condiții de depozitare | A se păstra la 0°C |
| Solubilitate | H2O: solubilă 20 mg/mL, limpede, incoloră |
| Coeficientul de aciditate | (pKa) 9,90±0,15 (Prezis) |
Sinonime
MPR-TYR-PHE-GLN-ASN-CYS-PRO-D-ARG-GLY-NH2; MINIRINĂ; [DEAMINO1, DARG8] VASOPRESINĂ; [DEAMINO-CYS1, D-ARG8]-VASOPRESINĂ; DDAVP, UMAN; DESMOPRESINĂ; DESMOPRESINĂ, UMAN; DESAMINO-[D-ARG8] VASOPRESINĂ
Indicații
(1) Tratamentul diabetului insipid central. După administrarea medicamentului, se poate reduce excreția urinară, frecvența urinară și nicturia.
(2) Tratamentul enurezisului nocturn (pacienți cu vârsta de 5 ani sau peste).
(3) Testarea funcției concentrației renale în urină și efectuarea diagnosticului diferențial al funcției renale.
(4) Pentru hemofilie și alte boli hemoragice, acest produs poate scurta timpul de sângerare și poate preveni sângerarea. Poate reduce cantitatea de sânge pierdută intraoperator și secrețiile postoperatorii; în special în combinație cu o tensiune arterială controlată rezonabil în timpul intervenției chirurgicale, poate reduce sângerarea intraoperatorie provenită din diferite mecanisme și reduce secrețiile postoperatorii, ceea ce poate juca un rol mai bun în protecția sângelui.
Tratamentul diabetului insipid
Diabetul insipid este în principal o tulburare a metabolismului apei, caracterizată prin exces de urină, polidipsie, hipoosmolaritate și hipernatremie. Poate apărea un deficit parțial sau complet de vasopresină (diabet insipid central) sau insuficiență renală a vasopresinei (diabet insipid nefrogenic). Clinic, diabetul insipid este similar cu polidipsia primară, o afecțiune în care aportul excesiv de lichide este cauzat de o funcționare defectuoasă a mecanismului de reglare sau de sete anormală. Spre deosebire de polidipsia primară, creșterea aportului de apă la pacienții cu diabet insipid este un răspuns corespunzător la modificările presiunii osmotice sau ale volumului sanguin.
